15 aprilie 2024

Despre Beethoven se stiu destul de multe lucruri cand vine vorba de opera sa si de compozitiile sale muzicale. Dar se cunosc prea putine despre decesul sau din 1827 si despre cauzele reale ale mortii lui. Oamenii de stiinta au incercat sa descopere misterul mortii lui Beethoven cu ajutorul tehnologiilor moderne si ADN-ului uman analizat in baza unor mostre de tesut de la compozitor…

Ludwig van Beethoven, celebrul compozitor german, a murit in apartamentul sau din Schwarzspanierhaus, Viena, pe 27 martie 1827. Avea doar 56 de ani. Cauza mortii ar fi fost o boala de care suferea de multa vreme. De altfel, Beethoven fusese bolnav toata viata sa. Dar in acea zi fatidica a cedat dupa ce ficatul sau a refuzat sa mai functioneze.

In prezent cercetatorii au stabilit, pe baza unor fire de par pastrate de la compozitor, ca acesta ar fi murit din cauza unor riscuri crescute genetice care s-ar fi manifestat la nivelul ficatului. In ultimele luni de viata Beethoven avea perioade in care prezenta varsaturi, diaree. A trecut si printr-o operatie minora.

Revenind la momentul mortii lui Beethoven, a urmat o autopsie realizata de un anume doctor Johann Wagner. Ficatul compozitorului german era micsorat si avea semne clare de ciroza. Se stie deja ca hepatitele B si C pot cauza ciroze, insa in vremea lui Beethoven astfel de infectii erau rare. Dar hepatita A era comuna in secolul 19, dar nu cauza si ciroza…

Metalele grele ajunse in sistemul circulator al pacientului ar fi dus la moartea lui Beethoven. Dar cum au ajuns metalele grele in organismul compozitorului? Foarte simplu, prin consumul de vin care continea plumb. Prin 1815, Beethoven primise si un tratament cu mercur, dar efectele acestuia nu fusesera catastrofale asupra organismului sau.

Arterele si nervii auditivi erau afectati grav, a mai scos la iveala autopsia facuta atunci, insa de vina pare ca era doar varsta… Se stie deja ca Beethoven ajunsese sa fie surd la varsta de 45 de ani.

In zona creierului se acumulase lichid mult, in ventriculul stang au fost descoperite ingrosari ale membranelor. Deci era o atrofie cerebrala, asta desi nu existau probleme cognitive. Rinichii aveau semne de necrozare, ar fi putut fi vorba si de diabet netratat corect, pancreatita severa a fost depistata in urma autopsiei-semn clar al consumului prea mare de alcool. Infectia de la nivel abdominal era clara, se acumulase lichid in abdomen, vizibil si la autopsie.

Dupa exhumarea sa au mai fost facute doua autopsii, in 1863 si in 1888.

In 2014, oamenii de stiinta au incercat sa reconstruiasca genomul compozitorului german. S-au folosit de niste mostre de tesut, par, de la Beethoven, luat de la colectionari si descendenti directi ai celor care pusesera mana pe suvite de par in secolul 19. Mostrele de par pe care s-au facut testele au fost prelevate intre 1821 si 1827.

Cinci dintre aceste mostre de par erau ale lui Beethoven si puteau fi folosite pentru genom. Nu s-au descoperit niciun fel de markeri genetici legati de problemele cu auzul si de cele intestinale. Dar s-au indentificat imediat factori de risc legati de ficat, inclusiv o varianta a genei PNPLA3 care ar fi triplat riscul de dezvoltare a bolilor de ficat.

Toti acesti factori de risc nu ar fi fost suficienti ca sa il omoare pe Beethoven. Pe langa factorii genetici agravanti s-au gasit si semne ale infectiei cu virusul hepatitei B, care distruge ficatul. Consumul regulat de alcool ar fi dus la aparitia riscului de infectie cu virusul respectiv, spun cercetatorii. Spre sfarsitul vietii, cand era destul de bolnav, Beethoven ar fi obisnuit sa bea destul de mult si asta s-a cunoscut cu siguranta, i-a agravat starea de sanatate.

Cu toate ca nimeni nu are de unde sa stie ce combinatie de factori a fost cea fatala, fascinatia descoperirii cauzelor exacte ale mortii lui Beethoven inca ramane printre oamenii de stiinta.

Si ceva foarte interesant. Cromozomul Y din cele cinci mostre de par de la Beethoven nu prea se potriveste cu cei cinci oameni care ar fi avut un stramos de prin secolul 14 cu legatura directa cu Beethoven. Compozitorul nu a avut urmasi niciodata.

Doua concluzii se pot trage de aici: fie mostrele de par nu sunt autentice, fie unul dintre stramosii directi ai tatalului lui Beethoven a avut un copil in afara casatoriei, prin secolele 16-18. Totusi e un pas important in determinarea unor cauze cat mai exacte ale decesului care a socat lumea la vremea respectiva si ni l-a luat pe celebrul compozitor.

Ramane de vazut si de analizat in continuare toata informatia pentru a se ajunge la alte piste pe care „detectivii” din stiinta sa le puna cap la cap ca sa stim o data pentru totdeauna ce l-a ucis pe Beethoven.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *