Inteligenta Artificiala nu conteneste sa ne uimeasca pe masura ce devine tot mai… inteligenta si mai prezenta in viata noastra. O combinatie de tehnici machine learning si deep learning, AI-ul nu face altceva decat sa foloseasca extrem de multe date culese si analizate pentru a lua decizii cat mai coerente si mai… inteligente.
Desi este de abia la “inceput” cu invatarea si nu poate face prea multe lucruri atat de bine, cercetatorii si oamenii de stiinta ii testeaza limitele mereu in incercarea de a o determina sa fie si mai buna si sa ne ajute si mai mult. Decodarea limbajului pe baza activitatii cerebrale umane ar fi o directie interesanta la care ne gandim deja si avem si un studiu facut in aceasta privinta.
Din momentul lansarii acestui concept, Inteligenta Artificiala „si-a propus” sa „mimeze” gandirea umana, sa rezolve probleme, sa invete exact cum face si un om. S-a ajuns deja la un AI care are actiuni bazate pe ratiune… artificiala, dar si pe comparatii si analize detaliate ale unor date sau interactiuni precedente. Vedem aplicatii ale AI in cadrul motoarelor de cautare, in cercetare si stiinta, in marketing, in e-commerce, in industria producatoare de masini, in gaming, dar si in medicina, inginerie, constructii si multe, multe alte domenii.
Recent, Inteligenta Artificiala a fost folosita pentru decodarea cuvintelor si a propozitiilor pe baza activitatii cerebrale cu acuratatete surprinzatoare, dar, deocamdata, limitata. S-au analizat doar cateva secunde de activitate cerebrala, au fost prelucrate si procesate datele de AI si AI-ul a putut ghici ce a auzit omul. Mai mereu AI-ul reuseste sa intuiasca corect ce s-ar fi putut auzi in 73% dintre cazuri. Performantele AI-ului au uimit oamenii de stiinta, nimeni nu se astepta ca un AI sa poata face asa ceva atat de bine.
Meta, compania mama Facebook, sustine ca AI-ul ar putea fi folosit pentru a ajuta mii de oameni sa comunice prin limbaj, vorbire, scris sau gesturi, chiar daca se afla in stare vegetativa…
In prezent, ca sa ajungi sa oferi comunicarea cat de cat „normala” unui pacient aflat in stare vegetativa e nevoie de operatii riscante si de implanturi cu electrozi. Pe viitor, prin intermediul AI-ului nu va mai fi nevoie de asemenea proceduri invazive
Echipa de oameni de stiinta din spatele acestui AI au antrenat un instrument computerizat sa detecteze cuvinte si propozitii din 56.000 de ore de inregistrari vorbite in 53 de limbi straine. Modelul limbajului, vorbirii, a invatat cum sa recunoasca anumite caracteristici ale limbilor, silabe, litere, dar si cuvinte si propozitii complexe.
S-a alaturat un AI modelului limbaj, baze de date care includeau si activitate cerebrala de la 169 de voluntari. Participantii au ascultat diverse povesti, propozitii din carti celebre in timp ce creierul era scanat cu dispozitive speciale. S-a masurat tot ce tine de semnalele din creier, electrice si componentele magnetice. Datele au fost reanalizate si s-a incercat o abordare cat mai obiectiva a problemei.
S-au facut deosebiri intre creiere, dupa care s-a decodat ce au auzit participantii pe baza a doar 3 secunde din activitatea lor cerebrala. AI-ul nu a facut altceva decat a aliniat sunete din vorbire din povesti cu activitatea cerebrala observata si a decis ca exista similaritati intre ele. Apoi au fost facute predictii legate de ce ar fi putut auzi omul respectiv, cu peste 1.000 de variante posibile oferite AI.
Cu ajutorul magnetocefalografiei, MEG, AI-ul a reusit sa indice raspunsul corect in 10 incercari, cele mai bune oprite. Tehnologia din spatele MEG este scumpa si nu va putea fi adusa in clinici deocamdata ca sa putem ajuta pacientii aflati in stare vegetativa sa „comunice”.
Si inca un lucru: e important sa intelegem ce inseamna decodarea aici. De regula, decodarea se refera la descrifrarea unei informatii direct de la sursa, in cazul nostru activitate cerebrala. Dar AI-ul poate face asta doar pentru ca are la dispozitie doar o lista finita de posibile raspunsuri corecte de unde ghiceste care sunt cele bune. Limba, limbajul sunt notiuni infinite, deci nu prea se va descurca AI-ul. AI-ul a decodat informatia prin ascultare pasiva cand avea o inregistrare audio, asa ca la pacientii in stare vegetativa nu se va putea face nimic.
Daca totusi se doreste ca AI-ul sa ajute intr-adevar pacientii aflati in stare vegetativa trebuie sa se gaseasca o metoda prin care sa se descifreze ce spun pacientii sau ce vor sa spuna, expresii legate de foame, disconfort, raspunsuri simple da, nu. Practic ce a facut AI a fost sa decodeze perceptia limbajului, nu producerea lui. Decodarea producerii limbajului e obiectivul final pentru AI, dar mai e cale lunga pana acolo si multi ani de cercetare… si multe investitii, desigur.
Vom vedea ce va mai reusi sa faca Inteligenta Artificiala si daca va reusi sa depaseasca vreodata ceea ce poate face creierul uman, gandirea umana si tot ce tine de ratiune si decizii rationale.
