lapte soia cereale
Laptele de vaca este un produs de origine animala cu versatilitate uriasa. Poti sa il pui in cafea, in mancare, in deserturi, poti sa inmoi pur si simplu in el prajituri, biscuiti, sa pregatesti cea mai gustoasa branza sau sa il bei ca atare, sa pui niste cereale si fructe in el, sa il folosesti in smoothie-uri si in shake-uri. Cu toate astea, sunt persoane care nu il prefera pentru ca au intoleranta la lactoza sau pentru ca vor sa se fereasca de el pentru diete mai scrite. Si alternative la laptele de vaca sunt. De exemplu soia si ovazul par sa fie preferatele tuturor.
Ca sa produci un litru de lapte de vaca ai nevoie de 9 m2 de teren, dar si de 630 de litri de apa. Procesul de producere a laptelui genereaza cam 3.2 kg de gaze cu efect de sera. Se ajunge anual la tone metrice de gaze cu efecte de sera, cam 3 procente din totalul emisiilor asociate oamenilor. Laptele obtinut din ovaz, migdale, orez, soia, genereaza doar o treime din totalul gazelor cu efect de sera si se foloseste mai putin teren si mai putina apa. Doar in 2021, in SUA au fost vanzari de 2.6 miliarde de dolari la categoria lapte vegetal. Producatorii au realizat ca orice consumator modern isi doreste schimbarea cat mai rapida in privinta dietei sale.
Desi sunt excelente pentru mediul inconjurator, produsele din lapte din plante, nuci nu sunt atat de hranitoare pentru organismul uman. Laptele de vaca contine 13 nutrienti esentiali, proteine pentru musculatura, vitamina A si zinc, calciu pentru schelet, vitamina D. Da, si laptele vegetal contine acesti nutrienti, dar in cantitati foarte mici, asta chiar daca se mai adauga vitamine, minerale in ele. Oamenii de stiinta nu stiu inca daca aceste substante, nutrientii din laptele vegetal, vor fi absorbite la fel de bine si de repede precum cele din laptele de vaca.
E greu sa produci lapte vegetal de calitate, care sa aiba si un profil nutritional bun si o functionalitate exact ca a laptelui de vaca. La laptele vegetal de orez si de migdale se consuma mai multa apa, aproape la fel ca la producerea laptelui de vaca uneori.
Conteaza foarte mult faptul ca laptele are o structura chimica interesanta. De aceea e si foarte hranitor. E o emulsie pana la urma, care ajuta la transportul nutrientilor si la livrarea lor in corpul uman. Laptele poate sa transporte nutrientii solubili in aba, riboflavine si vitamina B12, dar si pe cei solubili in grasime, ulei, vitamina A si D. Enzimele digestive umane pot reactiona mai bine cand sunt mai multe „picaturi” de grasime in lapte in loc de un strat singular mai gros. Nutrientii se absorb mai rapid din laptele de vaca cu ajutorul acestor „picaturi”.
Dar si laptele obtinut din plante este tot emulsie, asa ca are potentialul sa livreze si sa transporte nutrientii cu aceeasi eficienta. Insa producatorii de lapte vegetal s-au concentrat pe gust si pe aroma, miros si foarte putin pe nutrientii care sunt transportati si pe asimilarea lor mai tarziu, dupa ce ajung in organismul uman.
Laptele de soia e cel mai popular si mai cautat si seamana foarte mult cu laptele de vaca. Contine la fel de multe proteine precum laptele de vaca si contin toti aminoacizii esentiali necesari corpului nostru. Multi parinti cred ca pot da copiilor lapte de soia in loc de lapte de vaca pentru a avea aceleasi efecte si a fi mai usor de tolerat. Producatorii, la randul lor, adauga vitamina D in laptele vegatal sau calciu pentru a suplini lipsa lor in raport cu laptele de vaca. Vitamina D si calciul sunt cel mai greu de obtinut din lapte. Cele mai multe componente din lapte pot fi luate si din cereale, legume, fructe, carne slaba.
Ceea ce gasim scris pe etichetele laptelui vegetal nu reflecta in mod obligatoriu ce cantitati de nutrienti va putea absorbi corpul nostru din tot ce primim. Si asta pentru ca laptele vegetal ar putea contine molecule din plante aparute in mod natura care nu permit absorbtia corecta a nutrientilor la nivelul organismului uman. Laptele de ovaz sau de soia contine acid fitic, care se „uneste” cu, calciul, fierul, zincul si reduce absorbtia lor rapida in organism.
Introducerea unui nivel prea mare de calciu in laptele de migdale poate sa interfereze oricand, sa influenteze capacitatea corpului de a absorbi vitamina D in mod rapid.
E nevoie de mai multe studii si cercetari pentru intelegerea modului in care acesti compusi interactioneaza in laptele vegetal si cum afecteaza aceste interactiuni absorbtia nutrientilor in corp. Gasirea echilibrului perfect de ingrediente ar putea ajuta producatorii de lapte vegetal sa realizeze lapte mai hranitor, cu mai multi nutrienti usor de absorbit in cantitati cat mai mari in corpul uman. Si gustul ar putea fi mai bun daca e gasit acest echilibru ideal. Pana atunci e bine sa nu ne bazam mereu pe laptele vegetal si sa il preferam mereu pe cel de vaca daca nu avem probleme de sanatate.
