Cand discutam despre dementa nu ne referim la o afectiune anume, ci la un termen general pentru imposibilitatea de a ne aminti, de a gandi, de a lua decizii care interfereaza de cele mai multe ori cu activitatile noastre de zi cu zi. Cel mai comun tip de dementa este boala Alzheimer, ea poate sa apara la orice varsta, manifestandu-se cu precadere la persoanele care au trecut de 60 de ani. Legatura dintre dieta si dementa este extrem de importanta si a fost dovedita de foarte multe ori prin diverse studii.
Stim deja ca tot ce manacam ne poate afecta sanatatea. De pilda, daca alegem o dieta mediteraneana, bazata pe mult peste gras, pe ulei de masline si pe legume am putea sa avem un risc scazut de dementa. De multe ori auzim ca ovazul poate sa lupte cu dementa, fructele de padure imbunatatesc memoria, cafeaua reduce si ea riscul de aparitie al bolii Alzheimer.
Dar exista si multe alimente, ingrediente care ne aduc si mai aproape de dementa. Toate alimentele, ingredientele cu efect inflamator, zahar, mancare procesata, grasimi nesanatoase, carne rosie in exces, foarte grasa pot sa determine aparitia dementei chiar si la varste fragede, in tinerete.
Toate studiile facute pana acum au dovedit dementa poate avea legatura si cu genetica, cu stilul de viata, cu mediul in care ne dezvoltam. Dar sunt probleme legate de aceste studii pe nutritie si pe dieta pentru ca oamenii nu prea isi aduc minte exact ce si cat au mancat, cat de bun sau nu a fost la nivel de nutrienti esentiali. Cercetari recente au demonstrat clar ca renuntarea la alcool in exces, la fumat, la mancare nesanatoasa, mentinerea unei greutati normale, verificarea glicemiei mereu, exercitiile, masurarea tensiunii arteriale, toate vor duce la un risc scazut de dementa si boli cronice.
Conform unor scenarii sumbre, cam 14 milioane de rezidenti din SUA doar, cu varste peste 65 de ani, vor avea dementa si boala Alzheimer pana in 2060. Cam 40% din toate cazurile de dementa pot sa fie prevenite sau intarziate modificand 12 factori de risc. Care ar fi acestia? Minimizarea diabetului, tratarea hipertensiunii arteriale, prevenirea loviturilor la cap, renuntarea la fumat, reducerea poluarii aerului, reducerea obezitatii, exercitiile fizice frecvente mentinute, reducerea depresiei, evitarea alcoolului prea mult, mentinerea contactelor sociale frecvente, urmarea unor facultati, nivel de educatie ridicat.
Orice dieta antiinflamatoare poate sa ajute la ameliorarea sau la prevenirea simptomatologiei dementei. Dar ca sa vezi ce efecte are o astfel de dieta ai nevoie de zeci de ani de monitorizare si nu de doi sau trei ani ca in prezent. Asta pentru ca dementa apare treptat si manifestarile sale incep sa fie din ce in ce mai vizibile in ani. Rezultatele studiilor sunt relevante doar daca se respecta o rigoare a testarii, ca in cazul medicamentelor, cu un grup tinta care primeste medicamentul x si altul care primeste un „placebo”.
Studiile facute pentru determinarea efectelor dietelor se bazeaza in mare parte pe chestionare si pe onestitate. Si de multe ori onestitatea nu prea exista pentru ca intervine si uitarea sau teama de ce „o sa zica lumea”.
Pentru ca studiile despre legatura dintre dementa si dieta sa fie relevante cu adevarat ar trebui ca oamenii de stiinta sa se concentreze pe populatia la risc, de exemplu cei care au predispozitie genetica la boala Alzheimer sau la dementa.
Hipertensiunea si diabetul sunt factori de risc pentru dementa, deci si ei vor trebui luati in considerare cand ai pacienti care fac parte din studiile pentru determinarea unor legaturi reale dintre dementa si dieta. Un studiu din Finlanda, in care au fost implicati peste 1.200 de indivizi cu varste cuprinse intre 60 si 77 de ani, cu risc crescut de dementa si probleme cu gandirea deja aparute, a reusit sa demonstreze legatura dintre dementa si dieta intr-o maniera excelenta.
Jumatate dintre participantii la studiu au primit indrumari nutritionale, au mers la sala, au realizat jocuri pentru imbunatatirea memoriei, si-a verificat glicemia si tensiunea, au mers la medic. Cealalta jumatate a primit doar sfaturi generale legate de sanatate.
Dupa doi ani, grupul de control a prezentat un declin mai accentuat cu 25% fata de celalalt grup. Targetarea unor factori multipli din lista de 12 amintita anterior ar putea duce la reducerea declinului cognitiv. La ora actuala aceeasi abordare este testata in mai bine de 30 de tari.
Pe viitor, studiile vor fi realizate in asa fel incat rolul dintre dieta si dementa sa fie mai bine conturat si sa intervina mai devreme in viata, cu efecte de lunga durata.
Unele studii implica deja interventii active legate de dieta si de exercitii, de antrenamente pentru memorie, masurandu-se mult mai multi „parametri”, rezultate. Organizatia Mondiala a Sanatatii recomanda deja diete echilibrate pentru adultii care nu vor sa se confrunte mai tarziu in viata cu dementa. Pentru ca indivizii sa faca alegeri sanatoase trebuie insa sa lucram ca fiecare alegere as fie una usoara, oamenii chiar sa urmeze diete si sa fie constienti de importanta lor in prevenirea dementei.
