29 martie 2024

In ultima perioada am tot auzit de inflatie si de efectele ei dezastruoase la nivelul economiilor locale si nationale. In luna iunie 2022 rata anuala a inflatiei a fost de 15.1% in comparatie cu luna iunie 2021. Desi inflatia ni se pare un fenomen ingrijorator, mai ales ca au crescut enorm preturile la aproape orice, mai periculoasa decat ea e deflatia, alt fenomen economic aparut in perioadele de criza economica grava: deflatia.

Deflatia este fix opusul inflatiei si apare cand scad preturile la bunuri si servicii, cu niste consecinte dezastruoase la nivelul economiei naationale. Dce apare deflatia? Pentru ca se reduce dintr-odata masa monetara si creditul. Practic scade indicele general al preturilor intr-un anumit interval temporal. Nu mai exista aceeasi oferta de bani, creditul e restrans, se restrang si cheltuielile la initiativa guvernelor, agentilor economici sau investitorilor.

Efectul vizibil al deflatiei, unul imediat, e cresterea ratei somajului, raman tot mai multi oameni fara locuri de munca, cererea de bunuri, servicii scade vertiginos, deficitul de lichiditati se adanceste pe zi ce trece. Consolidarea economica, cresterea economica necontrolata, cresterea ratingului de tara pot aduce deflatia pe teritoriul respectivei tari. Moneda nationala creste si se intareste raportat la alte valute prezente pe piata.

Avem deflatie in mod clar cand oferta e mare, productia e prea mare, dar cererea e scazuta in continuare, consumul scade rapid, scade si cantitatea de bani. Concurenta prea mare, concentrarea pietei va duce cel mai probabil la deflatie.

Doar doua exemple ca sa intelegi mai bine ce e cu deflatia: secolul XX, preturile au scazut dramatic pe fondul Marii Depresiuni, crize din anii 1920-1930. In ultimii 20-30 de ani am avut multe procese deflationiste in economia japoneza, cu „simptome” usor de vazut si la nivel european intre timp, pe masura ce deflatia persista si nu se luau masuri eficiente de tinere in frau a acesteia.

Schimbarile la nivelul preturilor de consum pot fi observate in statistici economice nationale, comparand schimbarile din cosul de cumparaturi si raportand la un index. Cand indecsii dintr-o perioada sunt mai mici decat cei din perioada anterioara, preturile au scazut clar, de unde si prezenta deflatiei in economie.

Dar scaderea preturilor e si o veste buna pentru consumatori, pentru ca va creste puterea de cumparare dintr-odata. Se consuma mai mult daca scad preturile, cresterea economica e promovata la nivel national, apare stabilitatea economica macar pe o perioada de timp, cat sa isi revina economia.

In anumite circumstante, deflatia prea rapida poate fi asociata cu o contractie economica ep termen scurt. Economiile care au multe datorii, sunt dependente de expansiunea ofertelor de creditare vor avea probleme odata cu deflatia aparuta din senin si aflata intr-un ritm accelerat deja ca manifestari. In general, deflatia este o caracteristica pozitiva a unei economii sanatoase care reflecta progresul tehnologic, imbunatatirea standardului de viata la un moment dat.

Daca inflatia este rezultatul la o urmarire a banilor prea strica si prea putine bunuri prezente in economie, deflatia trebuie vazuta ca o acumulare de bunuri in continuu, dar prea putini bani in circulatie pentru ele.

Unii economisti si-au exprimat deja temerile legate de scaderea preturilor care ar reduce consumul prin inducerea unor idei legate de amanarea cumparaturilor pentru a plati ceva mai putin in viitorul apropiat. Dar in cele mai multe cazuri, aceste ingrijorari au fost nefondate mai ales ca a existat si deflatie.

Si pana la urma este deflatia mai periculoasa si mai rea decat inflatia? Depinde. Deflatia poate sa fie mult mai rea decat inflatia daca e adusa de factori negativi, lipsa cererii pe piata, scaderea in eficienta prin intermediul pietelor. Dar putem avea si o parte pozitiva a deflatiei in anumite scenarii comparativ cu inflatia, daca sunt implicati factori pozitivi, imbunatatirea tehnologiilor folosite, costuri pentru bunuri si servicii mai mici ca urmare a investitiilor in tehnologii moderne.

Ca sa se protejeze cumva de deflatie investitorii pot sa cumpere obligatiuni cu grad de investitie, actiuni, dividende, banii fiind tinuti sub forma de cash. Un portofoliu diversificat poate proteja oricand de efectele nedorite ale unor scenarii economice sumbre.

In conditii specifice, deflatia apare si in perioadele de dupa criza economica, chiar in timpul crizelor economice prelungite. Intr-o economie unde avem banca centrala, alta autoritate monetara puternica care urmareste dezvoltarea, extinderea ofertei de bani in piata si creditarea in economie, baza e prea mare in creditele nou create pentru finantarea operatiunilor din afaceri, speculatii financiare. Apare inflatia imediat peste tot si afecteaza toate sectoarele de activitate, preturile tuturor bunurilor, serviciilor, consumatorii.

Specula la nivelul aprecierii preturilor este pe primul plan, profitul si tot ce tine de dividende e pe plan secund. Aurul e o modalitate mai simpla de a te pune la adapost de deflatie in astfel de conditii economice. Deflatia datoriei va deveni un termen tot mai des folosit in astfel de economii. Si cu ea vin la pachet si esecurile in afaceri, falimentele personale, cresterea somajului. Economia va experimenta o recesiune sigura si un output economic slab pe masura ce consumul finantat de datorii si investitiile scad.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *