Rujeola în România a devenit un subiect de mare îngrijorare în ultimii ani, cu peste 35.700 de cazuri raportate între 2023 și 2026, conform Institutului Național de Sănătate Publică (INSP). Această maladie extrem de contagioasă afectează nu doar copiii, ci și adulții nevaccinați, punând în evidență o criză de sănătate publică care necesită o atenție urgentă.
Context istoric al epidemiei de rujeolă în România
În România, rujeola a fost considerată o boală endemică până în anii 2000, când acoperirea vaccinală a atins cote ridicate. Însă, începând cu anul 2016, ratele de vaccinare au început să scadă drastic, ajungând sub pragul de siguranță de 95% recomandat de Organizația Mondială a Sănătății (OMS). Această scădere a fost influențată de mai mulți factori, printre care dezinformarea și neîncrederea în sistemul de sănătate publică.
Conform datelor recente, acoperirea cu vaccinul ROR (Rujeolă-Oreion-Rubeolă) a scăzut la 80% pentru prima doză și sub 70% pentru a doua doză. Această tendință alarmantă a dus la reapariția focarelor de rujeolă în județe precum Brașov, Mureș, Giurgiu și Cluj, dar și în municipiul București. În aceste zone, numărul de cazuri a crescut exponențial, punând în pericol viețile a mii de copii.
Implicarea complicațiilor rujeolei în sănătatea publică
Complicațiile asociate cu rujeola sunt variate și pot avea efecte devastatoare asupra sănătății pacienților. Potrivit statisticilor, aproximativ 30% dintre persoanele infectate se confruntă cu complicații, iar 1 din 1.000 de cazuri pot dezvolta encefalită acută, o inflamație gravă a creierului. Aceasta poate duce la consecințe neurologice permanente sau chiar la deces.
Dr. Sandra Alexiu, medic de familie, subliniază faptul că multe dintre complicațiile rujeolei nu sunt imediat vizibile și pot apărea la ani distanță după infecție. „Există și lucruri care nu se văd, sau nu se văd imediat, complicații care apar la distanță, după ani de zile”, afirmă ea, menționând că părinții nu sunt conștienți de riscurile pe termen lung ale rujeolei.
Panencefalita Sclerozantă Subacută (PESS): O amenințare invizibilă
Una dintre cele mai temute complicații ale rujeolei este Panencefalita Sclerozantă Subacută (PESS), o afecțiune rară și devastatoare care afectează sistemul nervos central. Conform studiilor, incidența PESS este estimată între 4 și 11 la 100.000 de infecții cu rujeolă, dar pentru copiii care au avut rujeolă în primii cinci ani de viață, riscul crește semnificativ la 18 la 100.000.
Dr. Alexiu avertizează că boala este extrem de gravă, provocând paralizie progresivă și afectând funcțiile vitale ale organismului. „Un virus care te condamnă, rămâne cu tine și te lovește mai târziu…”, subliniază medicul, evidențiind gravitatea acestei complicații. PESS este o boală fără leac, care poate duce la moarte prin sufocare, din cauza paraliziei musculare.
De ce refuză părinții vaccinarea?
Dr. Sandra Alexiu identifică mai multe cauze ale ezitării părinților de a vaccina copiii împotriva rujeolei. Printre acestea se numără influența grupurilor de părinți care promovează dezinformarea și temerile legate de vaccinare. Mulți părinți preferă să evite cabinetele medicale de familie, alegând în schimb să se prezinte la urgențe pentru afecțiuni banale, unde nu sunt întrebați despre schema de vaccinare.
Acest comportament este alarmant, având în vedere că vaccinarea este esențială pentru prevenirea epidemiei de rujeolă. Dr. Alexiu descrie experiența sa cu pacienții: „Jumătate din copiii pe care îi îngrijesc acum și sunt în jurul vârstei de un an nu au vaccinul ROR făcut. Le explic, îi chem, amână chiar să mai vină… preferă să nu mai vină la cabinet.” Această tendință poate fi extrem de periculoasă, având în vedere că rujeola este o boală extrem de contagioasă, capabilă să infecteze rapid comunitățile cu acoperire vaccinală scăzută.
Rolul dezinformării și al industriei „leacurilor fără dovezi”
Dr. Alexiu atrage atenția asupra impactului negativ al dezinformării în comunitățile de părinți. Aceasta subliniază că industria suplimentelor și a leacurilor fără dovezi este în plină expansiune, adesea depășind companiile farmaceutice în popularitate. „Șarlatanii nu prezintă dovezi științifice, ci minciuni frumos împachetate în luciu și lacrimi”, afirmă Dr. Alexiu, menționând că această situație este o rușine pentru breasla medicală.
Aceste informații false, adesea promovate de persoane cu intenții financiare, contribuie la creșterea neîncrederii în vaccinuri și în sistemul de sănătate publică. Este esențial ca medicii și autoritățile de sănătate publică să colaboreze pentru a combate dezinformarea și a promova beneficiile vaccinării.
Impactul asupra sănătății publice și perspectivele viitoare
Scăderea acoperirii vaccinale în România are implicații majore asupra sănătății publice. Cu doar 80% acoperire pentru prima doză și sub 70% pentru a doua, riscul de epidemii de rujeolă crește semnificativ. Aceasta nu doar că afectează copiii nevaccinați, ci și pe cei care nu pot fi vaccinați din motive medicale.
În plus, efectele pe termen lung ale acestei crize de sănătate publică pot fi devastatoare. Rujeola poate duce la creșterea costurilor de îngrijire medicală, la pierderi de productivitate și la o povară semnificativă asupra sistemului de sănătate. Este esențial ca autoritățile să implementeze măsuri eficiente pentru a restabili încrederea în vaccinare și a îmbunătăți acoperirea vaccinală.
În concluzie, situația rujeolei în România este un apel la acțiune atât pentru autoritățile de sănătate publică, cât și pentru comunitate. Vaccinarea rămâne cea mai eficientă metodă de prevenire a acestei boli contagioase, iar educația și conștientizarea sunt esențiale pentru a combate dezinformarea care amenință sănătatea copiilor noștri.
