Seara de 31 martie nu s-a trăit cu mintea, ci mai ales cu sufletul. La Ateneul Român, aproape o mie de oameni au venit pentru o mărturisire colectivă despre durere, curaj și speranță. Alături de părintele Vasile Ioana, actrița Alina Șerban și artista Cynthia Loris, am deschis un dialog greu, dar necesar. Despre traume şi abuzuri. Am construit acest eveniment dintr-o nevoie profundă: aceea de a nu mai lăsa violența domestică să ucidă în liniște.
Pe treptele Ateneului, zeci de perechi de pantofi roșii au vorbit în locul victimelor. Împreună am demonstrat că nepăsarea poate fi învinsă. Este încă o dovadă că schimbarea începe atunci când avem curajul să ne adunăm, să vorbim și să cerem soluții reale. Un registru al agresorilor nu este doar o idee. Poate fi diferența dintre viață și moarte pentru sute de victime, în fiecare an.
