Într-o lume în care informațiile despre sănătate sunt din ce în ce mai accesibile, România se confruntă cu o situație alarmantă: un număr semnificativ de decese care ar putea fi evitate. Conform unui studiu recent, țara noastră ocupă prima poziție în Uniunea Europeană în ceea ce privește mortalitatea cauzată de afecțiuni tratabile prin intervenții medicale la timp. Această realitate îngrijorătoare ridică întrebări fundamentale despre alegerile de viață ale românilor, despre obiceiurile alimentare, activitatea fizică și modul în care ne raportăm la prevenție.
Contextul îngrijorător al mortalității evitabile în România
România se află pe un loc îngrijorător în clasamentul european al mortalității evitabile, având cea mai mare rată de decese care ar putea fi prevenite prin intervenții medicale adecvate. Acest lucru ar trebui să ne îngrijoreze profund, având în vedere că aceste decese sunt rezultatul unor alegeri care pot fi influențate prin educație și conștientizare. Conform raportului privind starea sănătății în Uniunea Europeană, România ocupă locul al treilea în UE în ceea ce privește decesele evitabile, ceea ce sugerează o problemă sistemică în abordarea sănătății publice.
Un studiu realizat de ISRA Center la solicitarea Secom Healthcare Group, intitulat „Prevenția ca stil de viață în România 2026”, evidențiază acest aspect și oferă o privire detaliată asupra stilului de viață al românilor. Astfel, se conturează imaginea unei societăți care, deși înregistrează unele progrese în domeniul alimentației, continuă să se confrunte cu obstacole majore în adoptarea unui stil de viață sănătos.
Alimentația românilor: progrese și obstacole
Unul dintre pilonii fundamentali ai unui stil de viață sănătos este alimentația. Studiul menționat anterior a arătat o ușoară îmbunătățire în consumul de fructe și legume, cu un mediu de 4,3 porții pe zi, în creștere față de 3,4 porții în anul precedent. Aceasta este o veste bună, deoarece Organizația Mondială a Sănătății recomandă un consum de cel puțin cinci porții de fructe și legume pe zi pentru a reduce riscul de boli cronice.
Interesant de observat este că generația Z, tinerii cu vârste între 18 și 25 de ani, reușește să atingă acest prag, având o medie de 5,1 porții pe zi. Aceasta sugerează o conștientizare crescută a importanței alimentației sănătoase în rândul tinerilor, dar și o capacitate mai mare de a accesa și a consuma produse proaspete.
Cu toate acestea, un sfert dintre români consideră că un stil de viață sănătos este prea costisitor, ceea ce reprezintă un obstacol major în adoptarea unor obiceiuri benefice pentru sănătate. Această percepție poate fi influențată de costurile ridicate ale alimentelor sănătoase, de lipsa de educație nutrițională și de marketingul agresiv al produselor procesate.
Activitatea fizică: stagnare și intenții scăzute
Pe lângă alimentație, activitatea fizică este esențială pentru menținerea unei sănătăți optime. Deși 50% dintre români afirmă că fac sport de cel puțin două ori pe săptămână, durata medie a sesiunilor de exerciții a scăzut la 43 de minute. Aceasta ar putea indica o scădere a angajamentului față de un stil de viață activ, ceea ce este alarmant având în vedere că activitatea fizică regulată este crucială pentru prevenirea bolilor cronice.
Studiul relevă o tendință îngrijorătoare: doar 18% dintre respondenți practică sport zilnic sau aproape zilnic. Această stagnare în activitatea fizică poate fi legată de lipsa de timp, de oboseală sau de stresul cotidian, aceste aspecte fiind menționate de 25% dintre români ca principale obstacole în menținerea unui stil de viață sănătos.
Percepția riscurilor de sănătate și importanța analizelor medicale
Un alt aspect important evidențiat de studiu este percepția românilor asupra riscurilor de sănătate. Deși unii factori de risc, precum poluarea și fumatul, sunt recunoscuți ca fiind periculoși, consumul de alcool și expunerea la soare sunt subestimate. Aceasta poate duce la comportamente periculoase și la o lipsă de conștientizare cu privire la riscurile asociate.
În ceea ce privește prevenția medicală, peste 60% dintre români efectuează controale anuale, dar există discrepanțe considerabile între diversele categorii sociale. Tinerii și persoanele cu venituri reduse sunt mai puțin susceptibile să efectueze analize de sânge, ceea ce sugerează un acces inegal la servicii de sănătate și o nevoie urgentă de intervenții pentru a promova prevenția.
Inteligența artificială și schimbarea modului de informare despre sănătate
Studiul relevă o schimbare semnificativă în modul în care românii se informează despre sănătate. O scădere a utilizării site-urilor web și a platformelor tradiționale de informare a fost observată, în timp ce utilizarea platformelor de inteligență artificială a crescut aproape dublu într-un an. Aceasta sugerează o schimbare de paradigmă în căutarea informațiilor, dar și o neîncredere în sursele tradiționale de informație.
Dr. Radu Țincu, expert în toxicologie, subliniază că persoanele care adoptă comportamente sănătoase tinde să se informeze mai des din surse validate, cum ar fi medicii și farmaciștii. Aceasta este o tendință pozitivă, deoarece accesul la informații corecte și de încredere este esențial pentru menținerea sănătății publice.
Implicarea comunității și responsabilitatea individuală
În concluzie, România se află într-un moment crucial în privința sănătății publice. Deși există progrese în alimentație și o conștientizare crescută în rândul tinerilor, obstacolele economice, lipsa de educație și schimbările în comportamentele de sănătate sunt provocări semnificative. Este esențial ca atât autoritățile, cât și comunitățile să colaboreze pentru a crea un mediu care să promoveze un stil de viață sănătos.
Educarea populației despre beneficiile unui stil de viață sănătos, facilitarea accesului la alimente sănătoase și promovarea activităților fizice în comunitate sunt măsuri care pot reduce radical ratele de mortalitate evitabilă. De asemenea, un accent pe prevenție și responsabilizarea fiecărui individ poate duce la o îmbunătățire a stării de sănătate a întregii populații.
