Plantele, culturile au nevoie de albine si albinele au nevoie de plante ca sa supravietuiasca. E un cerc perfect si e o situatie win-win de fiecare data. Neobosite si mereu puse pe treaba, albinele zboara cat e ziua de lunga si ajung la plante, luandu-si hrana atat de necesara pentru stup. Doar ca eficienta lor in privinta polenizarii e pusa acum sub semnul intrebarii pe masura ce apar tot mai multe date legate de semintele rezultate in urma polenizarilor facute de albinele lucratoare.
Polenizarea face parte din procesul natural de supravietuire in cazul plantelor. Ea poate fi realizata in multe feluri, dar cea mai eficienta metoda, care se intampla in natura fara interventie umana este cea prin intermediul albinelor lucratoare. Albinele au nevoie de hrana si colecteaza cantitati mari de polen si nectar.
Ele merg din floare in floare si cauta ce au nevoie pentru stup, dar, in acelasi timp, are loc si schimbul de polen, intregul mecanism permitand plantelor sa se reproduca. Se transporta astfel substante intre partea masculina a florii si cea feminina, se discuta despre fertilizarea plantelor, reproducerea in cazul lor fiind asexuata. In urma polenizarii florile si speciile de plante dezvolta seminte.
In unele cazuri avem si polenizare incrucisata, in care anterele imprastie polenul, stigmatul se intinde si ajunge primul sa aiba contact cu insecta polenizatoare, nu antera.
Recent, oamenii de stiinta au descoperit ca florile si plantele polenizate de albinele lucratoare au mai putine seminte si calitatea semintelor e mai slaba decat daca s-ar fi folosit alte insecte, vietati pentru polenizare. Explicatia ar putea fi una simpla: albinele petrec mai mult timp intre florile aceleiasi plante.
Se aduna cantitati mari de polen depozitate tot la nivelul aceleiasi plante, de unde si semintele cu probleme. Ceea ce se remarca in urma rezultatelor studiului este faptul ca ar trebui sa prioritizam polenizarile cu albine salbatice, native, molii sau fluturi.
In studiu s-au observat trei tipuri de plante, salvie alba, salvie neagra, Phacelia distans. S-au prelevat mai tarziu seminte de la plantele polenizate de albine, dar si de la altele unde a avut loc polenizarea incrucisata sau alte tipuri de polenizari. In sera au fost plantate semintele si s-a observat caracteristicile lor si ale dezvoltarii lor, cate au germinat corect, cate au supravietuit, cate frunze, flori au aparut.
Ce s-a constatat la finalul experimentelor? Plantele din semintele polenizate de albinele lucratoare aveau jumatate din cantitatea de seminte pe care o vedeai in mod normal la astfel de plante. Pana si rasadurile aveau mai putine flori. Si asta nu e bine deloc pentru noi, dar si pentru fiecare planta in parte.
Albinele lucratoarea au avut tendinta sa viziteze de doua mori mai multe flori de pe aceeasi planta pana sa treaca la o alta, ceea ce depaseste vizitele medie ale altor insecte care se ocupa de polenizare. Se transfera prea mult polen intre florile aceleiasi plante, de unde si semintele consangvinizate.
Ce impact are aceasta descoperire pentru viitorul plantelor? Daca se continua in acelasi ritm vom avea plante care au seminte cu mai multe probleme, se va reduce biodiversitatea. Dupa mai multe generatii s-ar putea sa avem si specii disparute, care nu au supravietuit acestor anomalii pornite de la polenizarea facuta de albinele lucratoare.
E important de retinut din studiu ca avem nevoie de conservarea albinelor „native”, locale, salbatice, dar si a altor tipuri de insecte ce pot ajuta plantele, vitale pentru ecosisteme si pentru agricultura. Se va evita si folosirea in exces de pesticide pe langa albine si stupuri de albine, se vor feri de schimbarile climatice si vor fi protejate daca vrem sa mentinem biodiversitatea si in viitor.
Florile „native”, crescute local ar putea fi o solutie pentru a sustine si insectele native care se ocupa de polenizare-in curti putem adauga crengi, lemn in descompunere pentru incurajarea unui habitat prielnic unor astfel de insecte atat de importante pentru supravietuirea plantelor. Cu cat mai multe, cu atat mai bine. Albinele vor fi tentate sa vina si sa polenizeze astfel de plante cu flori, iar daca mai sunt si unele native, salbatice, cu atat mai bine.
Desigur, e nevoie de mai multe studii si de cercetari ample in toata lumea pentru a se ajunge la o concluzie mult mai bine articulata si sustinuta. Pe moment, albinele raman aliatii nostri in materie de polenizare, ele isi fac treaba si ne ofera o sansa la o agricultura de calitate si la plante care sunt baza supravietuirii noastre pana la urma. Desi studiul poate ridica ceva sprancene, datele colectate si rezultatele sunt sustinute si in teren pe masura ce se fac observatii structurate la nivelul culturilor si plantelor din ele.
