Sindromul bebelusului scuturat (SBS) este o afectiune serioasa la nivelul creierului cauzata de „scuturatul” violent si fortat al copilului mic. Se considera in cele mai multe cazuri o forma de abuz asupra copilului ce poate duce la probleme majore la nivelul creierului. Si doar cinci secunde de zdruncinat mai puternic cand avem bebelusul in maini ar putea duce la aparitia acestui sindrom.
Bebelusii au creierul foarte moale si musculatura gatului slaba in primele saptamani de viata. Vasele lor de sange sunt delicate, fine, asa ca orice fel de zdruncinat va duce la lovirea creierului de craniu. Apare hemoragia craniana, inflamatia creierului, se pot fractura oase, ochii, coloana vertebrala, gatul pot avea de suferit, copilul poate sa ramana si paralizat.
De obicei vedem acest sindrom la copiii de pana la doi ani, insa si cei pana in cinci ani vor avea de suferit daca ii zdruncinam puternic cand ii tinem in brate sau in maini. Adesea sindromul se observa la copiii cu varste intre sase si opt saptamani, cand micutii plang cel mai mult din diverse motive.
A nu se intelege ca orice miscari ce implica joaca si tinutul in brate cu atentie in cazul micutilor vor duce la sindromul bebelusului scuturat. De cele mai multe ori vedem simptomatologia doar cand apare un zdruncinat serios la nervi sau cand nu mai exista rabdare suficienta. E foarte important de retinut ca nu trebuie sa zdruncinam puternic bebelusul in niciun fel de scenariu.
Simptomatologia tipica sindromului bebelusui scuturat este una usor de observat. Bebe nu mai poate sta treaz, incepe sa tremure din tot corpul, apar dificultati la respirat, nu mai exista pofta de mancare, apar varsaturile, decolorarea pielii e evidenta, crizele devin ceva obisnuit, iar in cazuri grave se manifesta coma si paralizia partiala sau totala.
Orice fel de miscare brusca aplicata asupra bebelusului va avea ca rezultat lovituri puternice ale creierului de craniu, de os, se vor sparge vasele de sange, nervii vor avea de suferit, hemoragia in creier si in zona craniului va fi si ea extrem de periculoasa. Creste presiunea intracraniana, creierul se inflameaza periculos si pot sa apara o multime de simptome noi din aceasta cauza, nu mai avem suficient oxigen in creier, apare hemoragia la nivelul retinei, craniul se fractureaza.
Se adauga iritabilitatea, imposibilitatea de a mai suge sau a inghiti la nivelul guritei si cavitatii bucale, pupile dilatate, imposibilitatea ridicarii capului, miscari sacadate, imposibilitatea focalizarii pe anumite obiecte la nivelul ochilor, spate arcuit.
E foarte greu sa recunosti simptomele daca nu esti specialist, cazurile cele mai multe nu se raporteaza, deci nu stii ca a aparut acest sindrom. Simptomele descrise pot sa apara imediat sau la ore bune de la zdruncinatura serioasa aplicata copilului, dar de obicei la 4-6 ore vedem deja simptomele in totalitatea lor. Unele simptome pot sa apara si foarte tarziu in adolescenta sau in viata de adult sa sa fie depistate la un CT, RMN de rutina, recomandat pentru cu totul altceva.
Cauzele sindromului bebelusului scuturat sunt cat se poate de clare. O dadaca, parintele, o asistenta, ingrijitor, educatoare de la cresa, de la gradi poate sa provoace o astfel de trauma prin zdruncinarea foarte puternica a corpului copilului. De regula sindromul apare la 3-8 lunite. Plansul repetat duce la zdruncinare in disperare pentru a opri manifestarile copilului.
Parintele sau ingrijitorul nu e constient ca ii face rau, deci nici nu isi da seama de ce ii face copilului. Copiii cu nevoi speciale, copiii care au colici, reflux gastroesofagian, dar si parintii foarte stresati, cu mai multi copii, care au trecut prin abuz domestic, parintii care se drogheaza, toti pot sa ajunga sa sufere de sindrom/sau sa il provoace, in cazul parintilor, ingrijitorilor.
Diagnosticarea sindormului bebelusului scuturat este foarte dificila daca nu se raporteaza cazul. Se va incepe totusi cu o examinare fizica, pentru a se observa traume prezente, se vor studia cu atentie ochii pentru a vedea daca nu cumva e vorba de o hemoragie la nivelul retinei, se vor recomanda radiografii, ca sa se vada fracturi, oase rupte, un CT, RMN, pentru a se observa creierul si leziunile prezente.
Inainte de a confirma diagnosticul pentru acest sindrom medicul e obligat sa excluda si boli rare sau boli care ar putea avea aceste simptome, ca de exemplu osteogenesis imperfecta. Se vor cere si analize de sange detaliate ca sa se vada exact ce probleme mai sunt in organism.
Cat despre tratamente, acestea depind mult de tipul de leziuni suferite si cat de severe sunt. Daca e implicata si inflamatia creierului atunci se va apela imediat la operatie. O echipa mixta de specialisti va incepe sa trateze micutii. Vom apela la neurolog, neurochirurg, oftalmolog, endocrinolog, logoped, terapeut fizic, terapeut ocupational.
Preventia este posibila in cazul acestui sindrom, prevenim abuzul si zdruncinarea puternica a copilului in disperare sau la nervi. Parintii trebuie sa se calmeze, sa incerce sa respire, sa numere pana la zece cand au tendinta de a zdruncina puternic copilul care tot plange, sa incerce sa calmeze copilul, sa il legane, sa il tina in brate, sa il mangaie, sa ii cante, sa il lase in patutul lui sa se calmeze.
Daca nu se descurca deloc, parintele e obligat sa apeleze la specialisti si sa mearga cu bebe la medic pentru o consultatie si tratament. Vor ajuta si psihologii si psihiatrii daca parintele nu e in stare sa faca fata singur unor astfel de crize de plans.
Prognosticul pentru sindromul bebelusului scuturat va depinde iarasi de severitatea leziunilor, ranilor. Daca avem leziuni craniene si la nivel de schelet grave, pronosticul e rezervat mereu, apar si complicatii multe.
Ce complicatii? Crizele clasice, pierderea vederii, pierderea auzului, dificultati mari de vorbire si relationare, intarzieri in dezvoltare, slabiciune corporala, dezechilibre hormonale, paralizie si chiar decesul ar fi posibil de la acest sindrom.
