2 februarie 2023

Difteria este o infectie bacteriana serioasa, care trebuie tratata cu maxima seriozitate. Afecteaza membranele mucoaselor din zona nasului sau din gat. Exista la ora actuala vaccinuri, insa nu toate tarile au sisteme de sanatate care isi permit sa ofere vaccinare pentru toate persoanele vulnerabile, care au deja difterie sau vor avea. Din fericire, difteria se trateaza usor cu medicamente daca este depistata la timp. In stadii avansate difteria va afecta inima, rinichii si sistemul nervos.

Simptomatologia difteriei apare la 2-5 zile de la infectarea pacientului. Printre cele mai frecvente simptome asociate cu difteria intalnim: amigdale si gat acoperite de o membrana groasa de culoare gri, guturai sau tuse seaca, ganglioni limfatici mariti, dificultati de respiratie, respiratie rapida, nas care curge mereu, febra, frisoane, stare de oboseala care se acutizeaza fara motiv. Unii pacienti pot sa nu aiba niciun simptom, altii pot sa aiba o simptomatologie usor de suportat, peste care trec usor cu vederea. Desi nu sunt bolnavi, pacientii pot deveni purtatori si pot raspandi infectia in comunitati.

In afara de difteria „clasica” mai exista si difteria la nivelul pielii, care duce la dureri, roseata locala, inflamare, ulceratii cu membrane gri peste ele. De regula, difteria pielii apare mai ales in zonele tropicale, dar o intalnim si in zona din SUA sau in Europa. Oamenii care nu o igiena stricta si traiesc in zone aglomerate pot sa se trezeasca cu difterie oricand.

Cauzele difteriei sunt cunoscute. E o bacterie numita Corynebacterium diphtheriae ce determian toate simptomele odata ce infecteaza organismul nostru. Multiplicarea ei are loc la nivelul gatului si la nivelul pielii. Difteria se va raspandi prin picaturi de saliva, stranut, tuse, lichide corporale de la pacientul infectat, prin lucruri si obiecte personale contaminate, prin atingerea unor rani de la pacienti deja infectati.

Populatia expusa la difterie este formata din copii si adulti care nu au fost vaccinati la timp cu toate vaccinurile, oamenii saraci care traiesc in comunitati mari si nu au o igiena normala zilnica, turistii care ajung in zone unde cazurile de difterie sunt mai multe.

Complicatiile ce apar in cazul difteriei sunt multiple si trebuie luate in serios si tratate pe rand. De la probleme respiratorii la probleme cu inima din cauza toxinei raspandite in corp odata ce ai difterie, cu nervii, sistemul nervos, terminatiile nervoase de la nivelul gatului, probleme de inghitire, probleme cu membrele si inflamatiile de la nivelul lor. Recuperarea e foarte lenta daca ajungem la complicatii, chiar daca avem cele mai bune si mai moderne tratamente de pe piata. Rata mortalitatii in cazul pacientilor copii ce ajung sa aiba difterie este mai mare la cei sub 5 ani, dar aceeasi rata crescuta o intalnim si la pacientii adulti trecuti de 40 de ani.

Pana la antibiotice, difteria era o boala obisnuita in randul copiilor. Astazi putem preveni difteria prin vaccinare. Vaccinul pentru difterie se combina cu cel pentru tetanus si cel pentru tusea convulsiva. Se administraza la 2 luni, 4 luni, 6 luni, 15-18 luni si 4-6 ani. Micutii care sufera si de epilepsie sau orice alta afectiune a sistemului nervos nu vor putea face vaccinul care ii tine departe de difterie. E nevoie si de booster la vaccinul initial pentru difterie, asta pentru ca, exact ca la vaccinul impotriva COVID-19, imunitatea celor vaccinati scade in timp si e nevoie iarasi de vaccin nou pentru a reinvata sistemul nostru imunitar sa lupte eficient cu infectia.

Copiii care au fost vaccinati la 7 ani primesc primul booster la 11-12 ani, urmatorul peste 10 ani si tot asa, se repeta din 10 in 10 ani. Si cei care calatoresc in zone cu risc epidemiologic ridicat vor fi nevoiti sa faca acest booster.

Diagnosticarea difteriei se va face doar in ambulatoriu si la medicul specializat in infectii, care are si experienta vasta in domeniu. O tuse puternica aparuta din senin, membrana gri in gat, la amigdale pot indica prezenta difteriei. Se vor recomanda teste pentru depistarea bacteriei in laborator, exudat faringian, mostre de tesut infectat deja, de la ranile existente pe corp. Daca e suspiciune de difterie la orice pacient tratamentul se va incepe imediat, chiar si in absenta confirmarilor de la laborator. Se vor mai face analize de sange pentru a vedea daca exista si alte complicatii, radiografii, ecografii, RMN, CT.

Tratamentul pentru difterie include antibioticele, penicilina de regula, antitoxine, pentru a distruge toxina acumulata in corp cand ai difterie, internare si tratamente intensive la pat cu medicamente specifice infectiilor bacteriene puternice.

Cei care au fost in contact cu o persoana infectata pot merge la medic si vor primi antibiotice pentru a nu lasa bacteria sa se multiplice rapid si sa ne imbolnaveasca. Va fi nevoie si de doza booster amintita anterior pentru a fi in afara oricarui pericol pe viitor. Pacientii-purtatori ai difteriei, cei care nu au simptome deloc, vor fi tratati si ei tot cu antibiotice specifice pentru a elimina bacteria din organismul lor si a preveni infectari multiple la contactul cu pacientii nevaccinati si cu cei care nu mai au imunitate suficient de buna, anticorpi.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *