16 februarie 2025

Pielea si membranele mucoase au de suferit pe masura ce imbatranim. Ajung sa se degradeze, sa nu ne mai proteje atat de bine si sa functioneze defectuos la un moment dat. Sindromul Stevens-Johnson adauga insa un plus de presiune pe acestea si ne poate transforma viata intr-un cosmar. Sindromul Stevens-Johnson este o afectiune rara, care ataca nemilos pielea si membranele mucoase din corp. De obicei e o reactie imediata la anumite medicamente, dupa care apare si o iritatie dureroasa si vezicule. Stratul superior al pielii afectate „moare”, vindecarea are loc dupa cateva zile. Recuperarea dureaza cateva luni bune si pielea va creste mult mai greu decat in alte cazuri.

Sindromul Stevens-Johnson poate conduce uneori, destul de usor, si la aparitia TEN, necroliza epidermica toxica, care afecteaza peste 30% din suprafata pielii pacientului si membranele mucoase sunt distruse. Insa in cele mai multe cazuri simptomatologia este una moderata spre acuta, manifestandu-se cu una pana la trei zile inainte de aparitia iritatiilor la nivelul pielii, eczemelor. Pacientii au febra, gat si gura inflamate, oboseala cronica, ochi care par ca „ard”, piele dureroasa, vezicule care apar tot mai des pe piele, in gura, nas, la nivelul ochilor, la nivelul organelor genitale, piele care cade la putin timp dupe ce se formeaza veziculele. Toate aceste simptome trebuie luate in serios si vizita la medic si la unitatile de primiri urgente devin obligatorii.

Cauzele sindromului Stevens-Johnson sunt clare: medicamentele si infectiile. Medicamentele care previn guta, cele pentru crize si boli mintale, antipsihotice, anticonvulsive, medicamentele impotriva bacteriilor, ibuprofenul, acetaminofenul, toate pot determina aparitia simptomatologiei. Si infectiile precum HIV sau pneumonie duc la sindromul Stevens-Johnson.

Factorii de risc care pot conduce oricand la imbolnavire sunt infectiile HIV, sistemul imunitar slabit, istoric medical ce implica prezenta sindromului Stevens-Johnson in familie, dar mai sunt si factori genetici.

Complicatiile ce pot sa apara odata ce s-au manifestat simptomele asociate sindromului Stevens-Johnson pot fi: deshidratarea, septicemia, probleme la nivelul ochilor, inflamatii, ochi uscati, sensibilitate la lumina, orbire in cazuri grave, probleme cu plamanii, deteriorarea permanenta a pielii-apar si cicatrice, piele care are o culoare anormala.

Prevenirea sindromului Stevens-Johnson poate fi facuta doar prin testare genetica inainte de a lua orice fel de medicamente. Se va cauta o variatie genetica denumita HLA-B*1502 inainte de a initia orice fel de tratamente. Cea mai simpla preventie ramane evitarea unor medicamente care sunt stiute ca fiind factori declansatori ai simptomatologiei sindromului amintit.

Diagnosticarea afectiunii este dificila. Se va trece in revista istoricul medical, se va face un examen fizic in cabinet, o evaluare a medicamentelor luate in ultima vreme. Se va ajunge si la biopsia pielii, la cultura de la nivelul pielii si cultura orala ca sa se scoata din ecuatie orice fel de infectie. Daca e nevoie se apeleaza la imagistica pentru a depista pneumonia, daca exista, se vor recomanda analize de sange pentru a gasi infectii sau pentru a confirma sindromul Stevens-Johnson mai rapid.

Tratamentele se fac de obicei in spital daca discutam despre forme mai grave ale sindromului. Se vor opri toate medicamentele care nu sunt esentiale, se vor face inlocuiri de lichide corporale, se va schimba radical nutritia, hranirea, vei primi nutrienti prin tuburi introduse in nas, care ajuns in stomac. Toate ranile provocate de sindrom vor fi tratate in spital, ca urmare a acelor vezici care se mai si sparg la un moment dat, pielea uscata, celulele moarte vor fi indepartate si pielea va fi incurajata sa creasca mai rapid. Si vizita la oftalmologie va fi recomandata.

Se administreaza medicamente pentru durere, pentru inflamatii, antibiotice, daca e vorba si despre o infectie. Cand sunt cazuri foarte grave se vor prescrie corticosteroizi pe cale orala, imunoglobulina administrata intravenos

In general se va cauta sa ameliorezi simptomatologia si sa ajuti pacientul sa aiba o viata cat mai normala cu putinta, fara durere si suferinta continua. Daca se depisteaza la timp cauza sindromului si medicamentele care au determinat simptomatologia in cateva zile pielea si mucoasele isi vor reveni. Dar cand avem cazuri extrem de grave va dura luni de zile pana sa avem iarasi pielea si membranele mucoase ca inainte de manifestarea sindromului Stevens-Johnson.

Sindromul Stevens-Johnson ramane una dintre cele mai grave boli ale pielii si ale membranelor mucoase, oricare dintre simptomele sale trebuie tratata cu maxima seriozitate si ar trebui sa ne prezentam de urgenta la medic, la spital pentru diagnosticare si evaluare, pentru tratamente intensive si ingrijirea pielii sau a membranelor mucoase grav afectate de sindrom. Cu cat mai repede vom ajunge la spital, cu atat vom avea sanse mai mari de recuperare rapida si o sansa in plus la o viata cat mai normala dupa recuperare.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *